De Ce vin aici tinerii dramaturgi? ca să se inspire

A II-a  lectură de marți a fost după textul lui Vladimir Beșleagă Proiect. Animarea a fost făcută de Ion Coșeru care a fost și cititor împreună cu Artiom Oleacu și Frații Ciobanu.

Oksana Buga

Atunci cînd regizorul își alege un text non dramatic, are o responsabilitate dublă față de spectator. Sava spunea că spectacolul trebuie să se joace la noi în imaginație, ok, dar asta atunci  cînd este un text dramatic pentru că acesta este mai ușor de perceput  din cauza structurii acestuia, scene, dialog, etc. În textul literear așa ceva nu e. Atunci eu vreau să văd mai multă regie care să mă ajute să-l recepționez mai ușor , ca să-l înțeleg, ca să- mi-l imaginez. Nu vreau mai mult decît un spectacol lectură.

Am simțit azi ruperea dintre Artiomca ( Oleacu) și Ion ( Coșeru). Ion mai plictisit și Artiom mai energic, dar, iarăși, n-a fost suficient. Aici chiar mi-ar plăcea să văd iar procedeul  pe care l-a folosit Sava în Iluzii,  acel de-a citi textul într-un ritm alert. Așa ar fi trebuit să citească artiom, iar Coșeru să lectureze într-un ritm mai monoton. Tu ( către Ion Coșeu) ai avut asemenea momente, după care a ți-ai pierdut ritmul.Cu masa…eu în general i-am văzut un pic altfel…masa aceasta din mijloc, ei puteau s-o folosească un pic altfel ( pînă la urmă ei sunt doi oponenți, puteau să facă niște debates, știți cum se fac în Statele Unite, putea să fie o partidă de șah  foarte interesantă. Trebuia să se facă ceva  ca noi să auzim textul dar să vedem totodată și o acțiunea fizică.

Boris Cremene

Ce are chestia asta( textele non dramatice) cu dramaturgia, noi suntem totuși la Centrul de Dramaturgie Contemporană. Am impresia că noi o să aducem degrabă texte de botez, rugăciuni și-o să le citim așa, aici. Cine a făcut selecția textelor și de ce s-au ales aceste texte. Asta-i proză, o nuvelă, care poate fi savurată  la aer curat undeva pe malul mării, dar nu aici.

Despre tot și nimic…la CDC

Seara de marți a fost lungă și extenuantă ( neinteresantă, neincitantă)  și poate nu atît din cauza textelor complicate care au fost alese pentru lecturare, ci iarăși din cauza animatorilor. Suntem încă un copil, spunea Dorina Butucioc, creștem și învățăm.

Atunci tre să știm că ar fi foarte potrivit ca să:

Să fie lecturat doar cîte o un text pe zi, îmi pare rău, dar discuțiile la noi durează mai mult decît lecturarea textului însuși. Doar n-o să-i închizi gura omului.

Textele scrise în proză care nu au teatralitate să fie lecurate la alte cenacluri.

Locațiile în care vor avea loc lecturile trebuie să fie schimbate cît mai des. Și asta organizatorii trebuie să propună acest lucru dar nu regizorii, că am văzut deja interesul sporit al tinerilor animatori pentru a-și schimba locația. Înafară de Steluța Lupan și Ina Surdu nimeni nu a mai făcut-o.

Și tot acești tineri animatori mi se plîngeau mie că teatrul în Moldova e de căcat.

Păi lucrează atunci, fă tu mai bine dacă vrei, dar nu-i vorbi pe alții de rău și tu să nu faci nimic.

Încă sunt în stare de afect de după prima lectură ( animată de Ștefan Bouroșu) și iarăși mă revolt.

CDC are și o latură comercială…trebuie să facem așa ca publicul care vine la noi să nu mai vrea să plece și să aștepte marțea ca pe pîne caldă.

Felicit Centrul cu I lună de ativitate și sper să rezistăm în timp.

*Reţeta

Încingi cuptorul la 2000C.  Îţi speli sentimentele, le ştergi, le scoţi cotoarele cu instrumentul special. Ungi cu lacrimi o formă de inimă şi îţi aşezi sentimentele. Storci o picătură de amintiri şi le stropeşti un pic ca să nu se înnegrească. Coci sentimentele cca 20min în cuptor.

După care îţi speli cu apă fierbinte toate momentele pozitive din viaţa ta. Tai câteva felii din ele, restul le rozi prin răzătoare. Storci tot sucul din tine. Amesteci visele cu regretele măcinate, cu coaja şi sucul sufletului tău. Adaugi puţin egoism şi câteva linguriţe de zâmbet ironic.  Scoţi sentimentele din cuptor şi le umpli cu acest amestec. Topeşti separat nişte nopţi nedormite cu frica din tine. Sentimentele scoase din cuptor le stropeşti cu sosul pregătit.

Melancolia e preferabil să fie servită  rece.

*un exerciţiu dramatic, scris la atelierul dramatic în biblioteca Ştefan cel Mare.  Sursă de inspiraţie: o revistă cu reţete culinare răsfoită tot acolo. Tema exerciţiului: melancolie.

Oksana

Zilele după…CDC

Prima lectură de ieri a fost după nuvela lui Vitalie Ciobanu

Zilele după Oreste

Animator- Ștefan Bouroșu

Actori- Igor Babiac

Tatiana Raețcaia

Vlad Ciobanu

Aș vrea să spun cîte ceva despre menirea acestor lecturi, a acestui Centru pentru care vă felicit. E o inițiativă bună pe care eu o salut și o admir. Sper să vin și eu mai des, poate chiar să fac o lectură aici.

Nu este vorba doar de lectura unor texte, ci este și un exercițiu și pentru animator, ca să nu-i spune regizor.Binențeles acest text nu a fost destinat punerii în scenă, dar cunoaștem cazuri cînd am văzut, și nu odată, texte literare puse-n scenă. În cazul acesta cred că organizatorii Centrului trebuie să fie ceva mai precauți cînd aleg anumite texte și cui plasează aceste texte pentru exercițiul de animare. În cazul unui text mai la suprafață, care este scris într-o formulă clasică cu toate elementele care le conține dramaturgia clasică, bineînțeles pentru un student, fie el chiar și de la actorie, ar putea să încerce ca un exercițiu, în cazul dat, a unui spectacol lectură. În cazul unor texte mai speciale, cum este ăsta sau cel care va urma, a d-nului Beșleagă, care sunt mai speciale decît cele cu care ne-am obișnuit noi, atunci cred că e nevoie de un regizor mai experimentat care ar putea aduce la urechea spectatorului… nu este adevărat că o nuvelă este mai complicat de ascultat decît un text dramatic, nu, depinde de regizor. Cum o să facă animatorul în cazul dat să impună ascultătorul să asculte acest text. Mi se pare un exercițiu foarte bun și-atunci, cred, că în cazul dat, că și regizorii ar trebui aleși pentru anumite texte.

Nu înțeleg de ce nu s-a luat o altă nuvelă a lui Vitalie care este mult mai dinamică cum ar fi Taxiul de noapte bunăoară sau Ilona și Împărăția. Dacă este un exercițiu am vrea să vedem un exercițiu. Dacă este un text nou, am vrea să ne ajute pe noi, ăștia care am venit, să-l ascultăm, să percepem mai bine textul. Să se dea cu părerea regizorul prin montarea lui despre text.

Această montare mi se pare un pic stîngace…n-am prea văzut lucrul animatorului și, respectiv, colegii au fost puși într-o situație mai dificilă și mai defavorabilă pentru ei, pentru că nu lea dat anumite repere clare  de la care să pornească, sau spre care să meargă.

….

Astfel aceste întîlnire ale noastre se transformă în lecturile autorilor care se practică în Europa și la noi, binențeles, a textelor a poeziilor,sau de acel început de secol XX sfîrșitul sex XIX cînd se făceau lecturi cu doamne-n pălării.Un fel de cenaclu

Trebuie totuși să păstrăm specificul dramatic al Centrului, și asta este foarte important.

to be continued…

E sărbătoare și răsună muzica!!!!:)

Eram nemulțumită de lecturile precedente din mai multe motive expuse in articolele postate anterior. Așteptam cu nerăbdare ziua de marți , mai ales că știam foarte bine că  fetele care se vor ocupa de regie sunt responsabile.  Ina Surdu și Steluța Lupan au fost colege de grup la AMTAP, specialitatea Actor Teatru Cinema, coordonator Anatol Durbală. După absolvire Ina s-a angajat la T.N. Mihai Eminescu iar Steluța s-a axat pe colaborări în proiecte independente. Astfel ea a luat premiul UNITEM pentru debut în actorie cu rolul Ninei din Pescărușul. Spectacol regizat de Anatol Durbală. N-o să le spun tot cv -ul acum, dar vreau să menționez că ele au colaborat la un spectacol lectură  după textul Iluzii de Ivan Vîrîpaev. Regia a fost semnată de Sava cebotari iar proiectul  a fost prezentat în cadrul Forumului Internațional al Tinerilor Creatori de Teatru. De ce am amintit de acesastă experiență cu Sava Cebotari?  Bine a constatat domnul C. Cheianu cînd a spus că ambele regizoare au fost un pic influențate de metoda de lucru a lui Sava. Adică, cea de citire a textului untr-un ritm alert, doar cu mici accente. Pentru mine e Important  ca această tehnikă să nu devină clișeu.

Nu voi spune cît de tare mi-au plăcut elevii care au lecturat textul ( Luchianțeva Nina- Korina și Berlinschii Sergiu, elevi în clasa 7-a) selectat din Romanul lui Savatie Boștovoi Iepurii nu mor.  Data trecută s-a pus problema liceenilor care au lucrat cu Angelina Mistreț și s-a recomandat să nu să se mai recurgă la ajutorul neprofesioniștilor. Ce s-a întîmplat de data aceasta? ce le-a făcut Ina Surdu, nu știu, dar au fost geniali. Și textul selectat de ea era plin de teatralitate. Lectura a avut loc într-o clasă din liceul Gheorghe Ashachi și mulți dintre spectatori s-au bucurat de acest schimb de decor.

A doua lectură tot și-a schimbat locul. În sala de lîngă sala de lectură obișnuită. De data acesta lectorul a fost actorul Ion Coșeru, live și înregistrat pe bandă. Aceasta nu a fost atît de emoționantă ca prima. Uneori nu reușeai să te concentrezi asupra textului din cauza fluxului prea mare de informație, dar accentele pe care le-a făcea erau special pentru a ne ține conectați.

Marțea viitoare CDC_ul împlinește tocmai o lună de la înființare și cum poporul nostru iubește să sărbătorească, dă-i numai motiv.

Așa că, vă așteptăm Marți, 25 septembrie, cu biscuiți, bomboane, checuri, clătite, prăjituri, torte, ardei umpluți, sarmale, orice vă cade la-ndemînă să veniți să sărbătorim împreună.

Sărbătoarea va începe cu:
Zilele după Oreste, autor Vitalie Ciobanu
Regie: Ştefan Bouroşu
Moderator: Dorina Khalil-Butucioc
Va continua cu:
Proiect, autor Vladimir Beşleagă
Regie: Ion Coşeru

Moderator: Dorina Khalil-Butucioc
Va urma cu:
3. MASA ROTUNDĂ a Dramaturgilor, Regizorilor şi Criticilor basarabeni cu genericul:
„Ce DeCe (nu) este Dramaturgia Contemporană din Republica Moldova?”
Plus – discuții, analiza lecturilor realizate pe parcursul lunii septembrie.
Și se va încheia cu:
Multe dulciuri aduse de fiecare dintre noi…..ce fericire…ador sărbătorile
mai ales că eu cu Ocsana ne vom odihni de data aceasta  🙂

Toate spectacolele lectură vor putea fi urmărite pe scena Centrului de Dramaturgie Contemporană, care se află în incinta Uniunii Teatrale: Casa Actorului, str. Puşkin nr. 24. et. 4 (lângă casele Palatului Naţional)

 

Reacții și iar Reacții…CDC

*notă: acest articol e preluat de pe pagina de facebook a Centrului de Dramaturgie Contemporană

Sandu Grigorenco

 

Cele şase spectacole lectură prezentate pe scena Centrului de Dramaturgie Contemporană

demonstrează că organizatorii acestei instituţii teatrale noi nu au greşit atunci când au ales să înnoiască

teatrul basarabean plecând nu neapărat de la dramaturgie, ci de la tot ceea ce există mai valoros în proză

şi în poezie. Până acum, au predominat prozele faţă de piesele de teatru. Au fost puse în scenă câteva

proze realmente reuşite, în care există conflict dramatic şi personaje cu un puternic conţinut

existenţialist. Ideea de-a face teatru plecând de la nuvelele şi romanele autorilor basarabeni este

excepţională. Deocamdată cel puţin, am putut urmări personaje noi : copii oprimaţi de sistemul

comunist, adolescenţi aflaţi în pragul primelor experienţe erotice, oameni amestecaţi, familişti

măcinaţi de probleme existenţiale şi politice. Şi asta e fain la CDC, că vezi pe scena acestui VIAŢA de azi

din Republica Moldova. E o oglindă adevărată pusă în faţa societăţii noastre. Şi nu e doar o oglindă.

Suntem chiar noi înşişi, oglindiţi pe scena CDC-ului. Acest proiect e un mare succes şi eu abia aştept

ziua de marţi ca să văd noi spectacole pe scena CDC-ului. Săptămâna viitoare CDC-ul va sărbători o lună

de existenţă. Şi o să vină cu noi cadouri: alte două spectacole noi de teatru. Oare cine mai poate ţine

pasul cu CDC-ul?

 

„..ведь очень трудно читать то, что тебе не нравится” С. Берлинский

Сегодня был тот день. Тот день, когда ты понимаешь что оно работает, вертится, живёт! Конечно мы каждый раз говорим, о том что рано делать выводы и предположения, но сегодня это время настало.

В этот вторник опять проводились две читки, первая проходила в лицейском классе, а вторая по уже привычному адресу, правда в другом зале. На всех смена мест и „декорации” повлияла самым положительным образом. Люди были рады пройтись в хорошую погоду, чтоб потом снова окунуться в мир образов и воспоминаний.

Так получилось, что обе читки сегодня были про детей: Сашу ( из романа Зайчики не умирают) и Меришора из одноименного текста. Оба мальчика родились и выросли в Советском Союзе, и сегодня с помощью отличных актеров и талантливых режиссеров перенесли нас в свой мир- в мир солнечных зайчиков. И это не была страна с  бесконечными очередями и сплошным дефецитом, с плюсами и минусами того режима- детей тогда это нисколько не интересовало. У них была мечта! Настоящая, огромная, детская мечта.

И пусть у кого-то это красный пионерский галстук, а у кого-то танец с красивой одноклассницей и первый поцелуй, это не важно когда впереди целая жизнь и столько всего еще надо захотеть..

В этот раз Инна Сурду и Стелуца Лупан, будто сговорившись, обе отлично подобрали ключи к своим отрывкам. Сами выстроили главную линию сюжета, расставили акценты, приоритеты, подобрали правильные интонации и оттенки. В первой читке Инны, в роли „зайчиков” участвовали замечательные ученики: Лукьянцева Нина-Корина и Берлинский Сергей, которые превосходно справились с возложенной на них задачей и провели отличный 35 минутный урок.  Для второй же части, Стелуца пригласила читать актера театра Сатирикус Иона Кощеру, взрослого и состоявшегося молодого человека, которого еще долго однако будут дразнить Меришором)

Обсуждения после таких качественных „почти-спектаклей” также было интересным и активным. Много говорилось о достоинствах текстов, об их особой светлой романтике и сентиментализме, а  ведь прошлое и не может быть другим, каким советским бы оно не было. Не обошлось и без замечаний, за которыми однако тут же следовали пожелания, идеи, советы. Но  главное это то, что заговорила наконец-то наша молодежь!

В общем нас сегодня хвалили и желали скорейшего роста, а потому в следующий раз мы будем праздновать наш День Рожденья- аж целый месяц! Обещают много вкусностей, приятных разговоров и конечно же не менее приятных читок.

На следующий вторник ничего не планируйте, мой вам совет:)